Evoluţie
Date privind evoluţia în timp a unităţii teritorial-administrative:
Până în anul 1968 când printr-un mod abuziv a fost desfiinţată şi alipită comunei Suteşti , comuna Mitrofani era unitate administrativ teritorială şi avea în componenţă satele Mitrofani , Racu , Cetăţeaua şi Izvoraşu .
De-a lungul istoriei comuna Mitrofani a avut o configuraţie proprie şi a jucat un rol important în timpul tuturor evenimentelor ce s-au petrecut în sudul Olteniei.
Satul de reşedinţă al comunei este Mitrofani , este cel mai vechi sat din comună , numele lui provenind de la un călugăr pe nume Mitrofan , care aflându-se în pelerinaj prin acele locuri , a pus baza dezvoltării unei comunităţi civilizate .
În 7 iulie 1526 , Radu Voievod întăreşte lui Fârtat , slugă domnească Matca Verzii – loc domnesc din Gura Togoioasei şi din Gura Văii cu Scoarţa şi Jarastea şi din Gura Văii Dracului şi din Obârşia Togaiesei – denumiri care s-au păstrat şi astăzi .
Un Hrisov emis de Alexandru Voievod , domn a toată Ţara Valahiei din 29 octombrie 1626 , aminteşte de un zapis din zilele lui Gavriil Voievod ( 1616 – 1620 ) în care apare ca martor pentru moşiile din Izvor şi Amărăşti şi Mitrofan – călugărul . Acest lucru demonstrează faptul că Schitul Mitrofani ( azi Biserica de lemn ,, Sf. Nicolae ” ) a fost construit pe cureaua de moşie a Păuşeştilor cu mult înainte de anul 1616.
O tradiţie locală aminteşte că aici s-ar fi cununat Mihai Viteazul înainte de a trece munţii în Transilvania.
Sfârşitul acestei biserici legendare a fost în ziua de 18 iulie 2000 , când dintr-o greşeală a îngrijitorului , totul s-a transformat în cenuşă .
Un alt document din 1750 – 1751 arată că ieremonahul Mitrofan din Schitul Mitrofani , scrie un zapis lui Marian din Râmnic în care aminteşte că în ,, Dealul Mitrofani există moşia boierilor Păuşeşti , iar la est mergea până la Prundeni sub numele de Păuşeasca ” , denumire păstrată până în prezent .
În anul 1813 este construită biserica din lemn ,, Sfinţii Voievozi distrusă de turci în anul 1821 şi refăcută în 1822 . De-a lungul timpului i-au fost furate icoanele , astăzi fiind monument istoric cu câteva piese de mare valoare pentru patrimoniul naţional .
După reforma lui Cuza , Mitrofani devine comună cu 409 locuitori.
În anul 1910 începe construcţia bisericii din zid la Mitrofani , finisată în anul 1914 cu hramul ,, Sfinţii Mihail şi Gavril ” şi reparată în anul 1937 .În acea perioadă , biserica Sf. Voievozi avea 6 ha de pământ . Exista Căminul Cultural – Renaşterea , cor de elevi şi bibliotecă cu 250 volume .
Satul Racu este de asemenea o veche aşezare de-a lungul pârâului Verdea . În acest sat în 1808 este construită biserica din lemn , astăzi monument istoric cu hramul ,, Sfinţii Voievozi ” .
Satul Cetăţeaua , reprezintă pentru comuna Mitrofani cea mai veche aşezare ; există mărturii orale că s-ar fi aflat vatra unei cetăţi dacice necercetată arheologic.
Biserica cu hramul „ Sf. Nicolae ” , monument istoric , este construită în anul 1792 de Pârvu Catană , popa Andrei şi reparată în 1840 .
Satul Izvoraşu poartă denumirea de la pârâiaşul ce izvorăşte din apropiere.Satul nu are o istorie prea îndepărtată , deoarece neavând biserică nu a contat ca şi sat .
Abia în anul 1941 apare sub denumirea de satul Boul cu 68 familii . Prima biserică construită de comunitate apare în anul 1981 sub iniţiativa preotului Dumitru Predescu ; voinţa şi curajul locuitorilor care au format lanţ viu în jurul bisericii au salvat-o de la demolarea cu buldozerul din perioada comunistă .
După anul 1990 , satele aparţinătoare atunci comunei Suteşti au trecut prin perioade critice în care grija oficialităţilor nu s-a îndreptat spre partea nordică a localităţii ; drumurile au fost lăsate la voia întâmplării , fostele Sedii ale C.A.P. au fost vândute .
Vechea comună purta deja denumirea de ,, Africa Suteştilor ” atunci când nemulţumirea cetăţenilor a determinat organizarea Adunării Populare din 1992 . Atunci s-a format şi Comitetul de Iniţiativă pentru reînfiinţarea comunei Mitrofani a cărui activitate a determinat organizarea referendumului din iunie 2003 şi ulterior renaşterea comunei în martie 2004.
Elemente ale cadrului natural
Caracteristicile reliefului: Relieful comunei Mitrofani face parte din podişul Getic
la limita inferioară a Platformei Olteţului. Altitudinile au valori cuprinse între 230 m şi 300 m. Prezintă pante domoale şi pante abrupte , iar pe culmi adevărate platforme . Între dealuri se încadrează valea pârâului Verdea . Din punct de vedere petrografic , relieful este alcătuit din argile , luturi argiloase şi nisipoase , iar în fundament pe alocuri marne . Dealurile componente prezintă o toponimie diversă : Dealul Oltului , Dealul Verzii , Dealul Pietroasei .
- Vegetaţie este alcătuită din păduri de foioase cu specii în amestec de stejar , carpen , ulm , jugastru , salcâm , frasin , tei şi fag .
- Fauna este specifică acestui tip de păduri alcătuită din vulpi , bursuci , mistreţi , iepuri , căprioare şi veveriţe . Dintre păsări se remarcă coţofana , mierla , privighetoarea , sturzul , gaiţa .
- Reţeaua hidrografică: pe teritoriul comunei Mitrofani curge pârâul Verdea , debitele acestuia oscilând pe parcursul anului în funcţie de precipitaţii . Calamităţile provocate sunt rare , ca urmare a revărsărilor cu pagube medii în recolte şi gospodării .Apa de băut se obţine din pânza freatică şi izvoare . Fântânile sunt construite prin forare cu utilaje manuale şi au adâncimi între 12 şi 20 m.
- Clima este specifică dealurilor joase din sudul ţării , cu oscilaţii în timp şi spaţiu ale temperaturii , precipitaţiilor şi vânturilor . Temperaturile medii oscilează între 19º C şi 20 º C vara şi între 8º C şi 10º C iarna . În verile toride temperatura depăşeşte 35 º C . Vânturile sunt reprezentate de crivăţ şi uneori austru.
Riscuri naturale:
– Inundaţii şi alunecări de teren de-a lungul pârâului Verdea în zona satelor Cetăţeaua , Izvoraşu şi Racu .
Echipare edilitară
Gospodãrirea apelor
Comuna Mitrofani este străbătută de pârâul Verdea şi de numeroase văi : Valea Izvoraşu , Valea Streche etc.
Pe teritoriul comunei nu sunt realizate lucrări hidrotehnice şi nici lucrări de hidroameliorare.
Disfuncţionalităţi:în perioadele de ploi torenţiale de lungă durată apele ce străbat comuna produc inundaţii în anumite zone urmate uneori şi de alunecări de teren.
Alimentarea cu apă
In comuna Mitrofani nu există un sistem centralizat de alimentare cu apă.
Locuitorii se alimentează cu apă din fântâni al căror debit este influenţat de precipitaţii. In perioadele secetoase acestea seacă si populaţia se confruntă cu mari dificultăţi în problema aprovizionării cu apa potabilă (Apa este adusă în butoaie de la mari distante).
Există documentaţie avizată pentru alimentare cu apă cu credite SAPARD (documentaţia s-a realizat în perioada când comuna Mitrofani făcea parte din comuna Suteşti ) ; valoare totală 845.284,93 euro din care : – grant – 633.963,70 euro ;
– cofinanţare naţională – 211.321,23 euro .
Surse de apă: în satul Mitrofani şi Cetăţeaua la est de intravilan la limita cu comuna Prundeni .
Canalizare menajeră
Comuna nu are reţea de canalizare (menajeră, pluvială, mixtă).
Alimentarea cu energie electrică
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici , unităţilor social-culturale şi agro-industriale din localitate se realizează din sistemul energetic naţional.
Pe teritoriul comunei Mitrofani nu există trasee de linii electrice aeriene de 110, 220 şi 400 kVA şi nici staţii electrice de transformare.
Alimentarea consumatorilor casnici, unităţilor social-culturale şi agro -industriale din sistemul energetic naţional se face prin intermediul PTA 20/0.4 kVA racordate la LEA 20 kVA Drăgăşani -Pesceana care traversează localitatea de la est la vest.
Alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici , unităţilor social – culturale şi agro-industriale pe sate componente se prezintă astfel:
- satul Mitrofoni se alimentează din PTA Mitrofani 1-100 kVA şi PTA Mitrofani 2-63 kVA;
- satul Racu se alimentează dintr-un PTA de 63 kVA;
- satele Cetăţeaua şi Izvoraşu se alimentează din PTA Izvoraşu de 63 kVA;
Pot apare disfuncţionalităţi în alimentarea cu energie electrică în cazul apariţiei unei avarii la LEA 20 kVA Drăgăşani -Pesceana sau racordurile de 20 kVA Sutesti-Verdea-Mitrofani , Racu-lzvorasu .
In satul Racu s-a realizat extinderea reţelei cu energie electrică cu transformator propriu.
Reţeaua de alimentare cu energie electrică are o lungime de 20 km , sunt racordate 563 familii şi 7 familii nu beneficiază de alimentare cu energie electrică .
Telefonie – radio
Comuna nu este dotată cu centrală telefonică ; există doar 4 abonaţi telefonic deserviţi de centrala telefonică din comuna Suteşti .
Există 400 de abonaţi TV , 300 de abonaţi radio .
Nu există Cablu TV şi nici Releu pentru telefonie digitală .
Alimentarea cu căldură
Căldura necesară pentru încălzirea spatiilor de locuit şi pentru prepararea hranei se
obţine prin arderea combustibililor solizi (lemn şi cărbune), în sobe din cărămidă sau din teracotă, realizate după soluţii locale, fără o bază tehnică corectă, cu implicaţii asupra randamentului şi siguranţei în exploatare.
Lemnul pentru foc se procură din fondul forestier local (exploatări mai mult sau mai puţin controlate), constatându-se o reducere a fondului forestier ce va avea repercusiuni asupra mediului înconjurător.
Alimentare cu gaze naturale
În prezent nu există reţea de alimentare cu gaze naturale pentru populaţia comunei Mitrofani . Prin HG 89 din 1999 s-a aprobat înfiinţarea distribuţiei de gaze în com. Suteşti pentru un debit instalat de 2457 Nmc/h la cele 1860 de gospodării şi la cele 22 de alte obiective.
Se lucrează la întocmirea proiectului tehnic şi a detaliilor de execuţie. Soluţia aleasă este un racord de înaltă presiune de 4″ în lungime de 300 m din conducta magistrală de înaltă presiune de 16″ Ţicleni-Bucureşti, o staţie de reglare – măsurare-predare amplasată în satul Măzili, reţea de distribuţie din polietilenă de înaltă densitate de 3″- 10″ (lungime de 36 km).
Gospodărire comunală
Locuitorii nu au nimic organizat în ceea ce priveşte sortarea , colectarea depozitarea şi valorificarea deşeurilor sau pentru alte servicii de gospodărie comunală, ceea ce constituie o mare disfuncţionalitate.
În general reziduurile sunt depozitate fără a ţine seama de natura lor: textile, sticlă, metal, mase plastice etc.
Se depun deşeuri necontrolat pe albiile cursurilor de apă, sub poduri şi pe terenuri agricole, ducând la degradarea zonelor respective.
Nu există unităţi specializate în deservirea populaţiei cu servicii de gospodărie comunală .
Probleme de mediu
SITUATIE EXISTENTĂ
Cadru natural
- relieful localităţii: dealuri cu pante domoale şi abrupte , platforme pe culmi;
- condiţii geotehnice: soluri argiloase şi nisipoase , iar pe alocuri marne;
- climă: temperatura medie anuală este de 10 C şi un nivel al precipitaţiilor medii anuale de 600 mm;
- cursuri de apă permanente pârâul Verdea.
Riscuri naturale
- la cutremure comuna se încadrează la gradul 7 pe scara Richter;
- inundaţii pe pârâul Verdea
- emisii radioactive nu au fost detectate până acum.
- se semnalează alunecări de teren în partea de sud a satului Izvoraşu , în Mitrofani pe pârâul Verdea.
Degradarea solurilor este legată de defrişarea pădurilor , de desţelenirea neraţională a suprafeţelor acoperite cu păşuni şi de folosirea unei agrotehnici necorespunzătoare .
Principalele surse de poluare sunt :
- transportul rutier ;
- noxele şi deşeurile produse de comunităţile
- depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere .
Raportat la mediul construit se semnalează necesitatea reparaţiilor , consolidărilor şi modernizărilor la şcoli , grădiniţe , sediu primărie şi echiparea edilitară a comunei .
Aspecte critice privind,circulaţia şi transportul
Reţelele de circulaţie rutieră ale comunei sunt suficiente din punct de vedere cantitativ, nu şi din punct de vedere calitativ.
De asemenea, transportul salariaţilor comunei, de acasă şi până la locul de muncă, se face destul de incomod şi în condiţii necorespunzătoare.
Aspecte critice privind gradul de echipare edilitară a localităţii
In raport cu necesităţile populaţiei în viitorul apropiat se prevede;
- realizarea alimentării cu gaze naturale,
- realizarea sistemului de alimentare cu apă ;
- modernizări de drumuri ;
- realizarea reţelei de telefonie în comună .
- amplasarea unui releu CONNEX pentru telefonie mobilă ;
- introducerea cablului TV.
Protejarea zonelor cu valoare de patrimoniu
– Necesare lucrări de protejare a monumentelor istorice şi de arhitectură , care are elemente de decoraţie şi de pictură foarte valoroase .
- Necesitatea protejării zonelor cu potenţial natural valoros, situri sau rezervaţii de arhitectura şi arheologie .
- Terminarea lucrărilor la Biserica schit din Geamăna, sat Mitrofani ; se propune introducerea lui în circuitul turistic naţional .
Aspecte critice privind fondul construit şi utilizarea terenurilor ,gradul de echipare edilitară a localităţii
- necesar reparaţii la şcoli , grădiniţe , sediu primărie ;
- fond construit în stare satisfăcătoare şi bună la locuinţe ;
- realizarea sistemului de alimentare cu apă ;
Casele sunt de tip rural , majoritatea fără dotări complete de confort .
Necesităţi şi opţiuni ale populaţiei
Legislaţia existentă, referitoare la urbanism şi amenajarea teritoriului, în permanentă transformare precum şi durata creată de perioada de tranziţie şi lipsa de fonduri au dus pe total la o stagnare a dezvoltării economice, sociale şi urbanistice.
Opţiunile variate ale populaţiei nu pot fi totdeauna susţinute economic.
În principal, dorinţa de recuperare a pământului şi a tuturor drepturilor cândva pierdute au imprimat o oarecare reticenţă faţă de procesul de „Sistematizare”.
Cel mai potrivit pentru etapa actuală pare a fi un studiu care propune corectarea disfuncţionalităţilor majore.
Din aprilie 2004 când comuna Mitrofani a început să funcţioneze şi până în prezent ,
membrii conducerii Primăriei împreună cu Consiliul Local s-au implicat în realizarea mai multor obiective :
- repararea podului din punctul ,, Şcoala Racu ” ;
- reparaţia Şcolii Generale cu clasele I – VIII Mitrofani ;
- reparaţia Căminului Cultural ;
- renovarea Dispensarului uman ;
- introducerea apei curente în Şcoală , Cămin cultural şi Dispensar ;
- modernizarea Sediului Primăriei şi dotarea acestuia cu birouri , fişete , scaune , calculatoare ;
- reabilitarea drumului comunal DC 98 , prin balastare ;
- menţinerea iluminatului public pe întreaga perioadă a anului .
Necesităţile populaţiei comunei au fost transmise în această situaţie către autorităţile locale (conducerea primăriei şi consilierii, care s-au arătat deosebit de interesaţi si de activi).
Sunt necesare :
- construirea unui Sediu de Poliţie – modern ;
- construirea unei Grădiniţe pentru copii ;
- modernizarea drumului comunal DC 98 prin asfaltare pe o distanţă de 8 km;
- construirea de rigole pentru scurgerea apelor pluviale ;
- achiziţionarea şi amenajarea unui teren de sport ;
- reînfiinţarea bibliotecii comunale ;
- reabilitarea monumentelor istorice şi arhitecturale ;
- construirea unei biserici în punctul Schit;
- amplasarea unei centrale digitale telefonice pentru aprox. 200 posturi lângă Căminul Cultural ;
- amplasarea unui releu CONNEX pentru telefonie digitală ;
- introducerea cablului TV;
- realizarea alimentării cu apă ;
- realizarea alimentării cu gaze naturale ;
- amenajarea unui mic parc agrement în faţa Primăriei
PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICĂ
Studii de fundamentare
- Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional cu toate Secţiunile ;
- Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean cu toate Secţiunile ;
- Studii topo respectiv faza I a proiectului – realizarea SUPORTULUI TOPOGRAFIC scanare / digitizare / vectorizare baza topografica ( sc. 1 : 5000 ) actualizare şi completare la teren , conversie in format tip GIS pe straturi tematice şi creare de baze de date alfanumerice asociate .
Evoluţie posibilă , priorităţi
In ceea ce priveşte evoluţia viitoare a localităţii, se apreciază ca fiind una destul de lenta dată fiind situaţia existentă care nu oferă perspective atrăgătoare.
Realizarea în următorii ani a investiţiilor deja demarate precum şi a celor propuse în prezenta documentaţie, poate deschide însa perspective reale de dezvoltare pentru localitate, în ideea repopulării, a îmbunătăţirii procentului de cadre pregătite care să ajute procesul de dezvoltare etc.
Priorităţile urbanistice se vor contura de asemenea abia după stabilizarea macroeconomica şi demararea dezvoltării preconizate, în aşa fel ca localitatea să ofere reale posibilităţi de trai şi afirmare profesionala.
Recomandările reţinute şi menţionate la pct. 2.12. al prezentei lucrări au fost introduse în cadrul Planului Urbanistic General şi evidenţiate în planşa de reglementări.
Ca priorităţi se pot semnala:
- Alimentarea cu apă a întregii localităţii ;
- Modernizarea drumului comunal DC 98 prin asfaltare pe o distanţă de 8 km;
- Construirea unui Sediu de Poliţie – modern ;
- Construirea unei Grădiniţe pentru copii ;
- Introducerea reţelei telefonice în localitate şi a cablului TV ;
- Construirea unei Biserici în punctul Schit .
- Amenajarea unui parc de agrement în faţa Sediului Primăriei ;
- Amenajarea unei zone cu valoare peisagistică în nordul satului Izvoraşu la limita cu comuna Orleşti ;
Reglementări de bază
Regulile unei politici urbane aplicate la nivelul anului 2004 conduc la necesitatea restrângerii intravilanului în jurul arterelor de circulaţie principale , în vecinătatea imediată a traseelor edilitare importante
Pentru amplasarea noilor gospodării legea prevede elaborarea şi aprobarea unui plan urbanistic zonal cu utilităţi rezolvate în regim individual sau grupat .
Un deziderat de primă importanţă, care trebuie să stea permanent în atenţia administraţiei locale, este realizarea unui aspect general plăcut atât al zonei centrale cât şi al celorlalte localităţi. Acest lucru se realizează prin luare de măsuri concrete precum eliminarea surselor de poluare, repararea şi modernizarea clădirilor vechi şi a drumurilor.
Pentru realizarea de fronturi de stradă bine întreţinute, cu anexe retrase sau ascunse în zonele acoperite ale incintelor gospodăreşti, sau dacă sunt amplasate la stradă, se impun măsuri de reparare şi întreţinere adecvate.
Referitor la limitele intravilanului, este necesară menţinerea acestuia în forma lui propusă prin proiectul de urbanism cu extinderea lui în cazul integrării unor noi suprafeţe de teren necesare dezvoltării localităţilor în perspectivă.
Paralel cu dezvoltarea economică a comunei se vor lua măsuri din partea administraţiei locale pentru dezvoltarea reţelei de servicii care trebuie să răspundă la toate necesităţile populaţiei. Se vor conserva elementele preţioase ale construcţiilor cu valoare istorică şi arhitecturală.
Optimizarea relaţiilor în teritoriu
Comuna Mitrofani este aşezată pe valea pârâului Verdea , afluent al pârâului Pesceana, care se varsă în râul Olt pe raza municipiului Drăgăşani .Este localizată în sud – estul judeţului Vâlcea .
Satul de reşedinţă este Mitrofani situat la aprox. 60 km de Municipiul Rm. Vâlcea şi la 9 km de Municipiul Drăgăşani .
Localitatea Mitrofani are legături în cadrul judeţului şi cu restul ţării pe cale rutieră şi pe cale ferată ( Drăgăşani ).
Legătura între Mitrofani şi localităţile importante din zonă se face cu mijloace de transport în comun zonale care rezolvă şi problema navetismului .
Dezvoltarea activităţilor
Dezvoltarea activităţilor economice
Gradul actual de valorificare a potenţialului natural – economic şi factorii de producţie existenţi au determinat dezvoltarea în această parte a judeţului , ca ramură principală a economiei , agricultura , pomicultura şi creşterea animalelor .
Pentru revigorarea activităţilor industriale este necesar :
- crearea stimulentelor pentru formarea şi dezvoltarea IMM – urilor ;
- dezvoltarea şi formarea calificării personalului ;
- disponibilizarea spaţiilor comerciale şi industriale pentru servicii ;
- coordonarea şi marketingul serviciilor de sprijin al afacerilor – acces mai facil către programele de finanţare europene ( PHARE , SAPARD );
- disponibilitatea forţei de muncă şi potenţialului economic din zonă ar putea duce la creşterea rapidă a întreprinderilor ;
- identificarea de surse de finanţare pentru activităţi specifice zonei ;
- încurajarea industriilor mici , a zootehniei , a agriculturii ;
- acces la împrumuturi şi credite nerambursabile pe termen lung.
- sprijinirea industriei alimentare , a prelucrării lemnului şi metalelor ;
Având în vedere slabul potenţial agricol , este necesar :
- elaborarea unui program de reabilitare a terenurilor agricole ;
- măsuri de control a eroziunii solului pe versanţi ;
- măsuri hidroameliorative pentru eliminarea excesului de umiditate în zonele inundabile ;
- crearea unei reţele de colectare şi depozitare a producţiei agricole şi zootehnice ;
Evoluţia populaţiei
Evoluţia populaţie se poate determina prin modelul de creştere biologică (pe baza sporului natural) sau prin modelul de creştere tendenţială (având la bază sporul mediu anual pe ultimii 15-20 de ani).
Asigurarea unui număr corespunzător de locuri de muncă se poate realiza prin:
- diversificarea activităţii economice (dezvoltarea serviciilor, a industriei mici şi mijlocii, eficientizarea şi reconversia locurilor de muncă în funcţie de necesităţi);
- diversificarea activităţilor gospodăriilor ţărăneşti (agro-turism, prelucrări produse agricole, mecanizări şi alte prestări servicii pentru agricultură);
- facilităţi de ordin financiar (credite cu dobânzi reduse, taxe şi impozite diminuate);
- acoperirea prin subvenţii de la buget a unei părţi din cheltuielile legate de aprovizionarea zonei cu produse de strictă necesitate;
- pregătirea forţei de muncă;
- locuinţe în condiţii avantajoase ;
Organizarea circulaţiei
3.6.1. Organizarea circulaţiei rutiere şi a transportului în comun
La acest capitol situaţia existentă cantitativ este suficientă în ceea ce priveşte capacitatea pentru următorii 15 ani. Nu vor fi necesare decât întreţinerea drumurilor clasate de pe teritoriul comunei şi modernizarea celorlalte drumuri.
Localitatea este străbătută de la nord la sud de drumul comunal DC 98 Suteşti – Mitrofani – Izvoraşu pe o distanţă de 10 km.
Trebuie păstrate drumurile vicinale, mai ales cele care pleacă din reţeaua de drumuri publice ale comunei , pentru a se evita conflictele ulterioare între proprietari. Aceste drumuri trebuie menţionate în toate actele legate de Legea nr. 18 a Fondului funciar.
Este necesar modernizarea drumului comunal DC 98 prin asfaltare pe o distanţă de 8 km , construirea de rigole pentru scurgerea apelor pluviale .
3.6.2. Organizarea circulaţiei pietonale
Odată cu modernizarea, asfaltarea, pietruirea şi lucrările complementare acestora, se propune şi realizarea de trotuare pentru ca circulaţia pietonală să devină uşoară, fără a comporta riscuri.
Se recomandă realizarea unor trotuare cât de mici, dar utile, chiar dacă vor exista costuri mari.
Intravilan propus . Zonificare funcţională. Bilanţ teritorial
Ca urmare a necesităţilor de dezvoltare a localităţii, prezentate în “Analiza situaţiei existente”, precum şi pe baza concluziilor studiilor efectuate de către proiectant, a hotărârii organelor de conducere a localităţii, s-a modificat intravilanul conform pieselor desenate.
La baza modificărilor operate, au stat în primul rând necesităţile populaţiei privind construcţiile, necesităţi exprimate la adresa Consiliului Local, a primarului, precum şi previziunile elaborate de către conducerea comunei .
De asemenea, se au în vedere noi suprafeţe de teren care, în urma discuţiilor amintite cu autorităţile locale, au modificat intravilanul existent.
Limita intravilanului propus include toate suprafeţele de teren ocupate de construcţii precum şi suprafeţele necesare dezvoltării localităţii pe o perioadă de 5-7 ani.
Teritoriul intravilan a fost împărţit în 4 unităţi teritoriale de referinţă UTR – uri , respectiv satele comunei : Mitrofani , Racu, Cetăţeaua şi Izvoraşu, fiecare unitate teritorială de referinţă având unu sau mai multe trupuri .
Acestea sunt zone convenţionale din localitate care prezintă caracteristici similare din punct de vedere funcţional şi morfologic şi aceleaşi tendinţe de dezvoltare.
Pentru unităţile teritoriale de referinţă cu caracteristici similare s-a formulat pentru aplicare acelaşi set de prescripţii.
În urma reactualizării suportului topografic bază de date grafică digitală prin scanare – digitizare – vectorizare ( preluare şi prelucrare imagini satelitare ) s-au obţinut următoarele suprafeţe la nivelul teritoriului administrativ al Comunei Mitrofani .
BILANŢ TERITORIAL AL SUPRAFEŢELOR DIN INTRAVILANUL PROPUS
ZONE FUNCŢIONALE | SUPRAFAŢA ( ha ) | PROCENT % din total
INTRAVILAN |
LOCUINŢE ŞI FUNCŢIUNI COMPLEMENTARE | 110.86 ha | 79.33 % |
UNITĂŢI INDUSTRIALE
ŞI DEPOZITARE |
0.00 ha | 0.00 % |
UNITĂŢI AGRO- ZOOTEHNICE | 0.19 ha | 0.14 % |
INSTITUŢII ŞI SERVICII DE INTERES PUBLIC | 1.92 ha | 1.37 % |
CĂI DE COMUNICAŢIE ŞI TRANSPORT dincare:
– RUTIER – FEROVIAR – AERIAN – NAVAL |
8.67 ha |
6.21 % |
SPAŢII VERZI , SPORT AGREMENT, PROTECŢIE | 7.45 ha | 5.33 % |
CONSTRUCŢII TEHNICO- EDILITARE | 0.00 ha | 0.00 % |
GOSPODĂRIE COMUNALĂ , CIMITIRE | 0.23 ha | 0.17 % |
DESTINAŢIE SPECIALĂ | 0.00 ha | 0.00 % |
TERENURI LIBERE | 0.00 ha | 0.00 % |
APE | 0.00 ha | 0.00 % |
PĂDURI | 10.34 ha | 7.40 % |
TERENURI NEPRODUCTIVE | 0.09 ha | 0.06 % |
TOTAL INTRAVILAN PROPUS | 139.76 ha | 100,00% |
TERENURI DUPĂ CATEGORIA DE FOLOSINŢĂ
TERITORIU ADMINISTRATIV
AL UNITĂŢII DE BAZĂ |
CATEGORII DE FOLOSINŢĂ |
|||||||||
AGRICOL |
NEAGRICOL |
TOTAL |
||||||||
ARABIL | PĂŞ.
FÂN. |
VII | LIV. | PD. | APE | DRUM | CURŢI
CONSTR |
NE
PROD |
||
EXTRAVILAN |
406.59 | 173.79 | 59.22 | 84.71 | 868.49 | 1.46 | 16.63 | 3.00 | 2.12 | 1616.00 |
INTRAVILAN |
44.56 | 7.42 | 16.01 | 4.25 | 10.34 | 0.00 | 8.67 | 47.87 | 0.09 | 139.21 |
TOTAL | 451.14 | 181.21 | 75.22 | 88.96 | 878.83 | 1.46 | 25.30 | 50.86 | 2.21 | 1755.21 |
% DIN TOTAL | 45.38 % | 54.62 % | 100% |
Măsuri în zonele cu riscuri naturale
Localitatea Mitrofani este supusă unor riscuri naturale (alunecări , inundaţii ) .
Se propun măsuri împotriva acestor riscuri :
- lucrări de stabilizare a terenurilor ( împăduriri , exploatare judicioasă agrotehnică);
- lucrări de stabilizare a drumurilor ( ziduri de sprijin , drenuri );
- lucrări de dirijare a torenţilor ;
- gestionarea judicioasă a fondului forestier ;
- împăduriri;
- respectarea legislaţiei în vederea autorizării şi executării construcţiilor ;
- acoperirea versanţilor cu vegetaţie pentru reducerea cantităţii de apă scursă în timpul precipitaţiilor;
- se vor lua măsuri de instituire a zonelor protejate la : monumente istorice , monumente de arhitectură , măsuri de protecţie sanitară a rezervoarelor de apă , cimitirelor , gropilor de gunoi etc.
- se propune iniţierea unui studiu de fundamentare referitor la rezolvarea problemei gestionării zonale a deşeurilor . În cazul în care nu este posibilă rezolvarea zonală a problemei deşeurilor , se va propune iniţierea unui studiu de fundamentare în vederea rezolvării problemei în sistem propriu .
- se vor respecta protecţiile faţă de construcţii şi culoare tehnice ( centrale şi staţii electrice , linii de înaltă tensiune , reţele de gaze / telecomunicaţii ).
Dezvoltarea echipării edilitare
3.9.1. Gospodărirea complexă a apelor
Sursele de apă şi gospodăriile de apă vor fi protejate sanitar.
Se vor promova proiecte de regularizare a cursurilor de apă de pe teritoriul comunei, care produc inundaţii şi eroziuni ale terenului;
Se vor institui zone de protecţie sanitară la toate obiectivele legate de alimentarea cu apă a populaţiei şi animalelor.
Sunt necesare lucrări de regularizare a pârâului Verdea .
3.9.2. Alimentarea cu apă
Datorită configuraţiei terenului proiectul de alimentare cu apă pentru comuna Suteşti , de care beneficiază şi comuna Mitrofani s-a realizat cu 5 gospodării de apă:
Pentru comuna Mitrofani sunt prevăzute 2 gospodării de apă :
- nr. 1 pentru satele Izvoraşu, Cetăţeaua şi Racu,
- nr. 2 pentru satul Mitrofani,
Acestea vor fi identice din punct de vedere tehnologic, ele fiind diferite ca şi capacitate şi cote de amplasare.
Schema tehnologică cuprinde:
- captare prin puţuri forate de mare adâncime la peste 200 m,
- conducte colectoare,
- put colector,
- staţie de tratare si pompare,
- conductă de refulare,
- rezervor de înmagazinare a apei,
- reţele de distribuţie gravitaţională.
Rezervoarele înmagazinează atât necesarul total de apă cât şi rezerva de incendiu şi cea de compensare orară şi de avarie.
Distribuţia se face în toate cazurile gravitaţional, alimentarea se face din cişmele stradale, deşi în calcul s-a presupus că fiecare gospodărie se va lega de reţea (lucrare ce se va face ulterior, după posibilităţi).
Canalizare menajeră
La sistemul de alimentare cu apă ales nu este necesară şi rentabilă o reţea centrală de canalizare. Unde este cazul se pot realiza sisteme locale de canalizare (instituţii publice, social-culturale, unităţi economice).
Alimentarea cu energie electrică
Se propune extinderea reţelei electrice de joasă tensiune la gospodăriile lipsite de energie electrică .
Actualele capacităţi din PTA şi reţelele electrice de joasă tensiune existente în satele componente ale comunei pot prelua în condiţii bune toţi consumatorii ce ar putea apărea în următorii ani.
Telefonie
Se propune amplasarea unei centrale telefonice digitale pentru aproximativ 200 posturi ; autorităţile locale sunt în tratative cu ROMTELECOM pentru amplasarea containerului lângă Căminul Cultural din Mitrofani .
Se propune introducerea cablului TV şi amplasarea unui releu CONNEX pentru telefonie mobilă .
Alimentarea cu căldură
Încălzirea în gospodăriile individuale este asigurată în cea mai mare măsură prin arderea lemnului şi cărbunelui în sobe .
Alimentare cu gaze naturale
După elaborarea documentaţiei tehnice se poate trece la execuţie în funcţie de fondurile disponibile.
Gospodărie comunală
Reziduurile animaliere vor fi colectate individual de fiecare gospodar şi se vor folosi în continuare pentru îngrăşarea terenurilor agricole.
Depozitare gunoaielor se va face centralizat de câtre serviciul de specialitate pe platforme de gunoi amenajate astfel:
- incintă îndiguită impermeabilizată cu argilă sau folie specială;
- drenarea, colectarea si neutralizarea apelor de pe platformă;
- instalaţie pentru eliminarea gazelor ce se formează pe platformă , în vederea evitării unor explozii întâmplătoare;
Amplasamentul propus pentru groapa de gunoi – în partea de nord a localităţii unde se unesc cele trei sate Cetăţeaua şi Izvoraşu cu satul Racu .
Protecţia mediului
Pe baza analizei situaţiei existente se propun:
- posibilitatea alimentării cu apă fie în sistem individual sau grupat pentru gospodăriile populaţiei , pentru agricultură şi zootehnie ;
- diminuarea surselor de poluare (până la epuizare);
- depozitarea controlată a deşeurilor:
- recuperarea terenurilor degradate, consolidări de maluri şi taluzuri, plantări de zone verzi ,
- delimitarea orientativă a zonelor protejate şi restricţiile generate pentru conservarea patrimoniului natural şi construit
- zone propuse pentru refacerea peisagistică .
Depozitarea controlată a deşeurilor:
- se va face odată cu execuţia rampelor de gunoi.
- vor fi condiţionate autorizaţiile de construcţie emise pentru realizarea diferitelor obiective cu prevederile legale referitoare la distanţele minime de protecţie în amplasarea şi conformarea construcţiilor , pentru reducerea poluării de orice fel şi la orice nivel;
- se vor face pentru toate zonele prevăzute în planşele cod 3.
Reglementări urbanistice
În planşele şi Regulamentul prezentului proiect , s-au materializat următoarele :
- destinaţia tuturor terenurilor şi zonele funcţionale rezultate;
- delimitarea zonei centrale, categoriile de intervenţii admise şi caracterul acestora;
- s-au delimitat zonele de protecţie, limitele acestora şi s-au definit categoriile de intervenţie admise în interiorul acestora;
- s-au materializat interdicţiile temporare de construire;
- s-au stabilit zonele de interdicţie definitivă de construire.
Limitele intravilanului propus sunt cele din planşa nr. 3 , stabilite împreună cu reprezentanţii autorităţii locale şi aprobate în şedinţa Consiliului Local ; tot împreună cu beneficiarul s-au stabilit propunerile de dezvoltare şi perspectivele localităţii din toate punctele de vedere .
Dezvoltarea activităţilor economice şi a serviciilor se preconizează pentru perioada de care s-a amintit prin execuţia investiţiilor propuse, perioadă în care prezenţa unui număr de persoane din afara localităţii – muncitori ai firmelor constructoare – vor impulsiona sectorul privat, de stat şi cooperatist şi implicit veniturile şi nivelul de trai al populaţiei.
Instituţiile publice vor trebui să capete un alt ritm de dezvoltare şi în special cele culturale şi de învăţământ, ştiut fiind faptul că acest ritm este în strânsă corelare cu factorul de dezvoltare economică.
Organizarea căilor de comunicaţie
Căile de circulaţie sunt suficiente pentru dimensiunile şi populaţia comunei Mitrofani . Ca şi clasare ele se găsesc atât în planşa 3 Reglementări urbanistice cât şi în Memoriu general la capitolul 2.6.
Zonificare funcţională :
- zone de locuinţe + funcţiuni complementare ( mici şi medii ) ;
- zonă pentru instituţii publice şi servicii ;
- zonă pentru unităţi industriale şi de depozitare ;
- zonă pentru unităţi agricole ;
- spaţii plantate pentru agrement – sport ;
- terenuri agricole în intravilan ;
- zonă pentru gospodărie comunală şi cimitire ;
- zonă construcţii aferentă lucrărilor tehnico – edilitare ;
- căi de comunicaţie rutieră şi amenajări aferente ;
- căi de comunicaţie feroviară şi amenajări aferente ;
- ape ;
- terenuri forestiere ;
- zonă ce prezintă risc la alunecări sau inundaţii .
Patrimoniul cultural naţional construit este alcătuit din bunuri sau ansambluri de bunuri imobile care prezintă valoare din punct de vedere arheologic, istoric, arhitectural, religios, urbanistic, peisagistic sau tehnico-ştiinţific, considerate monumente istorice(Legea nr.41/1995).
Rezervaţia de arhitectură şi urbanism reprezintă un teritoriu aparţinând unei aşezări urbane sau rurale a cărei protecţie prezintă un interes public, datorită valorii istorice, arhitecturale, urbanistice simbolice şi asupra căreia se instituie un regim de intervenţie controlată.
Monumentele istorice sunt obiective singulare sau constituite din ansambluri, având zone de protecţie stabilite pe baza studiilor de specialitate.
Prevederile acestor studii au ca scop controlul intervenţiilor asupra monumentelor, atât în zonele de protecţie ale acestora, cât şi în zonele protejate, ce pot veni în sprijinul eliminării tendinţelor de alterare a calităţii fondului construit.
Sunt interzise orice fel de construcţii şi amenajări care, prin funcţiune, configuraţie arhitecturală sau amplasament, compromit aspectul general al zonei, distrug coerenţa ţesutului urban existent sau afectează valoarea monumentului ori a zonei protejate a acestuia.
Se propun:
- instituirea de zone protejate la toate obiectivele menţionate la capitolul 2.10 din prezentul memoriu ;
- zone protejate sanitar la toate obiectivele legate de alimentarea cu apă, cimitire şi la platformele de colectare a gunoaielor;
- culoare de protecţie tehnică a reţelelor edilitare şi a construcţiilor aferente acestora, atât în intravilan cât şi în extravilan .
Valorile acestor indici se stabilesc pentru etapa de perspectivă , pe zone bine delimitate ( unităţi teritoriale de referinţă ) , în funcţie de destinaţia şi înălţimea construcţiilor , relieful terenului şi alţi factori de influenţă .
Zonificarea funcţională s-a făcut în cadrul U.T.R. – urilor , conform legislaţiei în vigoare .
Se consideră fiecare sat component al localităţii ca fiind un U.T.R.
Pentru comuna Mitrofani teritoriul intravilanului s-a împărţit în 4 U.T.R. –uri ( unităţi teritoriale de referinţă ).
Fiecare U.T.R. cuprinde unul sau mai multe trupuri .
Se propune interdicţie temporară de construire pentru Zonele protejate, pentru zona centrală a localităţii de reşedinţă, pentru zonele nou introduse în intravilan până la întocmire Planuri Urbanistice Zonale sau Planuri Urbanistice de Detaliu .
Obiective de utilitate publică propuse
În urma consultării cu reprezentanţii administraţiei locale au rezultat următoarele elemente principale , pe domenii de activitate , în ordinea priorităţilor :
- Alimentarea cu apă a întregii localităţii ;
- Modernizarea drumului comunal DC 98 prin asfaltare pe o distanţă de 8 km;
- Construirea unui Sediu de Poliţie – modern ;
- Construirea unei Grădiniţe pentru copii ;
- Introducerea reţelei telefonice în localitate şi a cablului TV ;
- Construirea unei Biserici în punctul Schit .
- Amenajarea unui parc de agrement în faţa Sediului Primăriei ;
- Amenajarea unei zone cu valoare peisagistică în nordul satului Izvoraşu la limita cu comuna Orleşti ;
CONCLUZII – MĂSURI ÎN CONTINUARE
Strategia de dezvoltare şi amenajare a teritoriului presupune , potrivit PATJ elemente bine determinate cum ar fi :
- ierarhizarea priorităţilor de investiţii ;
- determinarea factorilor de relansare şi dezvoltare ;
- realizarea unui echilibru în dezvoltarea localităţilor ;
- ameliorarea calităţii mediului natural.
Pe lângă acestea prin Planul Urbanistic General se urmăreşte găsirea de soluţii legate de organizarea spaţială a localităţilor şi dezvoltarea urbanistică de perspectivă , probleme care decurg organic din tendinţele fireşti de evoluţie , dar care trebuiesc subordonate unor reguli şi unui program de specialitate .
Ţinând seama de actuala situaţie a evoluţiei social economice la nivel naţional , caracterizată ca ,, perioadă de tranziţie la economia de piaţă “cu obiective ca : reorientare , rentabilizare , privatizare , reformă , restructurare economică , vom consemna o situaţie de instabilitate cu mutaţii şi perturbări ce au ca o consecinţă scăderea nivelului de trai şi a puterii economice al populaţiei.
Categoriile principale de intervenţie sunt structurate şi precizate de-a lungul materialului prezentat privind organizarea urbanistică , zonificarea funcţională a teritoriului , dezvoltarea activităţilor economico – sociale în intravilan , echiparea tehnico – edilitară , probleme de conservare şi protejarea mediului , înlăturarea disfuncţionalităţilor , relaţiile în teritoriu şi investiţiilor publice .
Acestea reprezintă măsuri de canalizare a eforturilor în vederea materializării programului propriu de dezvoltare .
În acest sens vom reaminti modificările aduse la actualul intravilan în urma solicitărilor populaţiei în sensul reducerii suprafeţei prin eliminarea din intravilan a unor zone greu accesibile ( alunecări , inundaţii ) , reducerea profunzimii limitei de intravilan , adoptarea unei politici de dezvoltare intensivă , prin ocuparea terenurilor libere din localitate .
Colaborarea cu reprezentanţii administraţiei locale a decurs bine , nu au apărut divergenţe de păreri în legătură cu elaborarea documentaţiei .
Propunerile generale reglementate prin PUG vor fi aprofundate şi continuate prin lucrări care se vor elabora în perioada următoare :
- Planuri Urbanistice Zonale – mai ales în zonele cu interdicţii temporare de construire în Zona Centrală ; Zone introduse în intravilan , Parcelări
- Planuri Urbanistice de Detaliu pentru obiective cu amplasament central sau dificil – vecinătăţi , circulaţie
- Studii privind detalierea unor zone – probleme conflictuale :